Cand totul este viu de sarbatoare,
In zile de Craciun, asa de sfinte,
Mi-e gandul dus si odihnit in zare
Si ruga mea se-nalta mai fierbinte.
Nu-Ti cer, Isus, ce lumea mult astepta,
Nici ani mai buni, nici multa avutie,
Ci-n ruga mea aduc o cerere-nteleapta:
Sa-mi fii aici, sa fim in partasie!
Si-as vrea, Isuse, pe cand vii la mine
Sa ma gasesti cu inima curata,
Purtand in piept o ruga-nfiorata,
Scaldata-n dor si lacrimi dupa Tine!
Ruga de Craciun,Traian Dorz :)
Să stam de vorba, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-mă, fericire, în sus, si izbeste-mi
timpla de stele, până când
lumea mea prelunga si în nesfirsire
se face coloana sau altceva
mult mai inalt si mult mai curând.
Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se amestecindu-se,
doua culori ce nu s-au văzut niciodata,
una foarte de jos, intoarsa spre pământ,
una foarte de sus, aproape rupta
în infrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt.
Ploaia deja a incetat ...dar stazile orasului sunt inca ude ..si goale....lumea a plecat sa se ascunda de ploaie..eu parca as fi stat sa vorbesc cu ea , sa-i spun visele mele...dar ...am fugit si eu ....In jur a ramas doar linistea si doar sunetul masinilor se mai aude...pe strazile ude mai vezi din cand in cand cate o pereche de indragostiti tinandu-se de mana ...fugind si ei de ploaie ...nedandu-si seama de clipa minunata ce o traiesc...
....am alergat dupa ei cu privirea...dar m-am pierdut urmarind stropii de ploaie. ...stii??....pe fereastra sufletului stropii de ploaie incearca sa contureze forme...dar la sfarsit raman doar ceea ce sunt...stropi de ploaie.:)
...am deschis fereastra ca sa nu mai fie nici o bariera intre mine si stropii de ploaie ...si mirosul a toamna...parca ma imbratisa ...da...am zambit cand un strop de ploaie mi-a cazut pe nas ...a fost ca o sarutare dulce primita de la Cel care a trimis ploaia .. am simtit in aer ...miros a toamna...si visele continua sa zboare...visez de fiecare data cand respir...si respir de fiecare data cand iubesc...dincolo de tacerea de afara...se gasesc mii de vise ...ale miilor de oameni ..amestecate cu picurii de ploaie , frunzele cazute si mirosul a toamna.... si e din nou toamna .
...toamna..anotimpul viselor...si...a...iubirii..
scris de : Alexandra David. [ ♥ ]
...Au fost dimineti ...speciale cand aveam in mijlocul nostru pe Dumnezeu impreuna ... cu un rege si o regina ...care voiau sa aiba tineri ca si Daniel la curtea lor ...aveam si cronici citite de un cronicar....
..a fost si un foc de tabara ... in jurul caruia Rejoice si-a laudat Regele suprem !
...au fost jocuri , munti , trambulina , scaldat , leagan , ping-pong , mici artisti , Scooby Doo , orase , cantece , bucurii , dor , julituri:)) , frica , curaj , mafia , tupu`, printi , printese , "Decasept" :))),2 super-bucatarese :x , super prietenul nostru ..Codrut :)))
Mai cheamă-mi, Isuse, al meu duh zdrobit..
Să verse șiroaie de lacrimi,
Și spală-l Isuse, de tot ce-a trăit,
Prin negura nopţii de patimi,
Mai dă-mi pocăinţă în sufletul meu,
Dă-mi har și credinţă deplină,
Smerenie sfântă mai dă-mi Tu mereu,
Să umblu pe căi de lumină..
Mai iartă-mi, Isuse tot cât Ti-am greșit
Că nu este om fără vină
Și-nvăluie-mi dulce tot duhul zdrobit
Și-n pacea iertării alină-l
Mai dă-mi o speranţă în sufletul meu
Și-mbracă-mă-n haina-nnoirii
Și ia-mă cu Tine, Isuse la greu
Să scap de ispitele firii
Mai lasă-mi Isuse suspinul trudit
Plecat în genunchi să Te cheme
Mai iartă-mi Isuse piciorul greșit
Și-ndreaptă-mi umblarea prin vreme
Mai dă-mi o lumină în sufletul meu
Din sfânta și dreapta credinţă
Unește-mă veșnic, Isus, Dumnezeu
Cu marea și sfânta-Ti fiinţă
